All This Crazy Mess

Femeile din viata mea se poat numara pe degetele de la o mana. Nu e de mirare fiindca n-am intentionat niciodata sa fiu o colectionara de numere. Nu cred ca e ca la capace, cu cat mai multe capace cu atat mai multe sanse de castig. Dar ceea ce voiam sa spun e ca s-ar putea sa fii ca mine. O femeie care a evitat sa aleaga. Am crescut cu o mama care n-a stiut sa ma invete ca alegerea e necesara si sanatoasa. Ca trebuie sa alegi pentru ca si in eventualitatea in care faci o tampenie sa fie tampenia ta, nu a altuia. Am evitat sa aleg si am fost aleasa. Ce-i gresit cu asta? Cel care face prima alegere, le face si pe urmatoarele. Asa ca, pentru ca am fost aleasa si nu am ales, Alina e acum in Marea Britanie, Miha e tot maritata, Elena s-a maritat, Iar Ruxandra se combina cu altcineva. Cum ziceam, nu exista alegeri corecte. Nimeni nu-ti poate da reteta functionala in mod particular pentru tine. Exista doar alegerile pe care le faci. Nu de alta, dar stiu deja ca-ti e greu sa tra...

Problema cu amantele e ca trebuie sa traiasca mereu ca o fractie. Din viata altcuiva. Cariera mea de amanta nu-i de azi, e de vreo 5 ani. Si totul a inceput cu o femeie foarte frumoasa si foarte luata. Ceea ce m-a atras e probabil sentimentul de inaccesibilitate, de pasiune, de interzis. La inceput e frumos. Priviri sugestive, aerul dintre noi arde, iar cea mai mare parte a energiei consumate e consumata incercand sa n-o atingi cand asta e tot ceea ce iti doresti sa faci. Ea se prinde si are mai mult tupeu decat mine si aduce misiunea la indeplinire. Pe urma vine natural psihoza, ceata, nebuloasa, insatisfactiile. Gen dupa sex vreau sa ma tii in brate. NU SE POATE. Si cariera mea de amanta continua si in zilele noastre, pentru ca asa e destinul. Dupa ce mi-am jurat ca nu se va mai intampla,  s-a intamplat. Si e frumoasa, si e desteapta si e a altuia. Eu nu m-am uitat la ea asa, pana cand ea a dezlantuit leoaica din ea pentru ca eu imi concentram fiecare efort sa n-o ating. ...

...si asta e evident cand priveste oricine o fotografie cu mine, chiar si daca rad. Nu stiu daca e tristete, siguratate sau o combinatie cronica intre cele doua. Din copilarie n-am poze in care sa zambesc, din adolescenta nici atat, iar acum motivele de zambit isi intarzie aparitia. Zambetul, cand e profund, se vede si-n ochi. Iar ochii mei sunt goi dintotdeauna. Problema cu noi oamenii e ca intotdeauna sunt doua fete ale monedei, doua taisuri ale sabiei si etc se prinde toata lumea care e ideea. Am o viata pe care as dori-o si n-as dori-o altora in acelasi timp. Partea care se vede, pare jemechera. Partea care nu se vede sta in umbra maica-mii care iar, e o chestie cu doua aspecte. Aspectul in care m-a nascut, a avut grija de mine si etc. Si aspectul in care a fost o sursa de nefericire pentru mine. Si am senzatia ca o sa vina o zi cand n-o s-o mai vad niciodata. Si nu din cauza ca timpul e trecator si ireversibil si chestii, ci fi'n'ca pare ca singura ei preocupare e ...

Vreau in taramul unde despartirile nu dor, unde dragostea nu moare, nu e sugrumata, unde nu mai am de suferit, unde nu mai plang, unde nu ma doare, unde nu sunt ce sunt acum - 65 de kg murate in lacrimi... Vreau doar sa treaca, vreau sa supravietuiesc Vreau sa nu ma mai doara

M-am intors, mi-am calcat pe orgoliu, m-am umilit in fiecare fel pe care si-l poate imagina mintea umana. Ti-am oferit alternative, te-am cerut in casatorie. "-Draga mea, vrei sa te casatoresti cu mine?  -Merci, spune ea, vazand inelul.  -Da sau nu?  -Da." Am facut tot ce era posibil. Pleci. Trebuia sa-mi dau seama pentru ca, in fapt, raspunsul tau a fost "merci". It is what it is.

La amiază, la terasă în centrul vechi, aspirând o limonadă neîndulcită și rece. O roșcată tunsă scurt, tânără, frumoasă-foc, cu ochii verzi și foarte jucăuși mă fixează cu privirea. Îi întorc un zâmbet, apoi încă unul și încă unul până când se ridică în picioare. Pe tricoul ei scrie: "Doamne, dă-i mamei mele un ginere frumos și bogat! " And that's the way it always is for me.

Adevarul care ma doare e ca, de fapt, suntem singuri. Toata viata noastra, tot timpul, si mai ales in momentele importante. Nici familia si nici persoana de langa tine nu sunt facute sa fie cu tine, ci se detaseaza atunci cand ai mai mare nevoie de sprijin, de dragoste etc. Tu pleci in Franta. Tie nu-ti pasa cum raman eu. Nu-ti pasa ca am o inima, nu-ti pasa ca ma doare, nu-ti pasa ca ma lasi printre straini. Vietile noastre se separa pentru eternitate de la 1 octombrie. Tu vei fi acolo, eu voi fi aici. Ma doare deja ca trebuie sa rup din mine fiecare bucatica in care esti. Desi mi-ai gresit, sufletul meu te vrea pe tine. Iar tu pleci. O sa ma fac vreodata bine de la a iubi femei care fug de langa mine? What the hell is wrong with me? Si mai dureros e ca stiu ca o sa supravietuiesc. Ca o sa continui sa ma trezesc dimineata si o sa ma inec in lacrimi in fiecare zi cand o sa ma uit in oglinda si o sa vad ca nu mai esti.

Din când în când, o relație se termină și o relație începe. Se termină relația mea cu o femeie și (re)începe relația mea cu mine. Eu sublimez când sunt într-o relație și uit total CE VREAU EU. Și ma trezesc dupa 1 an jumătate sau 2 că EU NU ȘTIU CINE SUNT ȘI CE VREAU. Că am trăit prin ea, prin succesele si nereușitele ei, că am acceptat o listă lungă de compromisuri pentru care nici nu-mi trecea prin cap să-mi dau avizul cât eram lucidă și, deci neîndrăgostită. Și mă trezesc (știu că ma repet, da' abia acum MĂ TREZESC, la două luni și ceva după catalismul emoțional numit R.) că în ultimul an mi-am pierdut prietenii și cu precădere prietenele pentru că R. era geloasă. Mă trezesc că ea mi-a ales facultatea, că de un an și jumătate n-am mai decis nimic. Că fiecare tentativă de a gândi independent a fost sufocată cu "dacă nu faci ca mine, nu mă iubești". Mă supără teribil faptul că m-am uitat pe mine. Pentru mine e așa: mă îndrăgostesc de o ea, ajung să o ridic la rang de p...

Dacă un economist greșește la calcule, se pierd într-o secundă averi făcute în câteva generații. Dacă un inginer greșește la calcule, dărîmă casa pe om. Dacă un magistrat greșește, un om nevinovat primește închisoare pe viață. Dacă greșește un medic, un om își pierde viața. Bunăoară, când vine vorba de profesie, toți știm că greșelile noastre au consecințe grave. Dar oare, când ne dezbrăcăm de viața de profesionist, conștientizăm ce consecințe au alegerile noastre? Avem sisteme matematice, statistice, economice, probabilistice de asistare a deciziilor care se rafinează continuu. De ce nu avem sisteme de asistare a deciziei personale? Avem nevoie de unele performante, elaborate, care să ia în calcul toate impedimentele pe care creierul îndrăgostit le omite. Avem nevoie să ne calculeze niște coeficienți reci, cinici, care să ne dea măsura exactă a (ne)conformității proiecțiilor noastre cu realitatea, care să ne dimensioneze precis predispoziția situației la travaliu emoționa...

M-am lasat de fumat de pe 6 octombrie de la Marsul Panaramelor . Am picat traseul a doua oara si nici macar n-am mai putut sa ma mai relaxez fumand. Nu m-am lasat pentru ca nu-mi mai placea, m-am lasat pentru ca era the right thing to do. Fast forward cateva saptamani mai incolo, imi aprind o tigara de nervi. Si trag. Si trag. Si trag. Si....nu mai simt nimic. E ciudat, dar e mai bine asa. (Sa nu uit sa-mi notez ca am reusit tot ce mi-am propus pana acum in legatura cu propria-mi persoana- slabit, lasat de fumat, invatat matematica). * Mi se pare ca trebuie sa fii extrem de disperata si foarte nesigura ca femeie ca s-o tii pe cea de langa tine sub papuc si sa fii geloasa. Pardon, geloasa la modul ca partenera n-are voie sa mai raspunda la urarile de ziua ei... Fenomenul e foooarte frecvent in ultima vreme. * La polul opus, socant de multe tipe insala si se considera fidele pentru ca nu e vorba de o relatie paralela, ci de aventuri. Si de-aia e sanatos sa fiu single. E mult mai igien...

Din pacate, unii au asa o slaba perceptie in ceea ce priveste body language, face language si alte subtilitati incat, pur si simplu, au exact parerea nepotrivita. Cea mai undateable persoana cu care m-am intalnit ( CMUP ) m-a cautat din nou si a primit, dupa cum cred eu ca trebuia sa se astepte, un NU hotarat . Am aflat ca dupa intalnirea aia rupta din parodii proaste, individa ar fi vrut ''un sarut care s-a lasat asteptat''. Intrucat n-am lipsa de delicatele necesara( incat sa-i enumar gafele facute) si nu sunt atat de minunata sa-i spun pe sleau, i-am dat urmatoarele contraargumente: 1. Faptul ca eu dezabrob din start comportamentele infidele si, prin urmare, rolul meu nu-i de amanta. Nehoratata mi-a zis ca e single, se vede cu cineva si atunci, n-ar fi nicio crima. 2. Faptul ca pentru mine, problematica relatiilor la distanta e so last year(s) si n-as repeta nici platita experiente de genul. Astfel de relatii isi au dificultati diferite de alte tipuri de relatii si a...

A trecut fix un an de la asta . Cum ma simt? Eliberata. N-as fi crezut ca voi reusi sa trec mai departe, dar rana s-a vindecat, ei bine, timpul vindeca, dar nu poate elimina si cicatricele. Si poate pe undeva e mai bine, altfel n-as fi invatat nimic. Atunci am hotarat ca, no matter what, ramanem prietene. La inceput a fost dificil si numai ca prietena nu puteam sa o vad. Peste 6 luni se diluasera sentimentele, insa chimia dintre noi nu. Mi-am propus sa n-o mai vad inca o perioada. Acum cateva zile ne-am vazut pe fuga, intre doua intalniri, cat sa ne stingem dorul uneia de cealalta. Am ramas socata sa aflu ca acum pot sa o privesc doar ca o prietena, ducand dorul vremurilor cand aerul dintre noi doua ardea, ramaneam fara respiratie, simteam cum mi se inmoaie genunchii, aveam palmele umede. Si ma intrebam, in timp ce discutam cu ea lucruri care nu inseamna nimic pentru nimeni, unde se duce chimia dintre doi oameni cand se duce. N-am reusit sa-mi raspund nici atunci si nici intre timp n-...

Stau si ma amuz de pasivitatea mea. Imi lipseste gena indraznelii si atunci, chiar cand imi place mult de cineva, stau si stau si stau asteptand sa faca ea primul pas. Uneori se intampla, iar alte ori e vorba de persoane exact ca mine si e stupid ca ne placem si stim asta amandoua, dar lipsa genei cu pricina ne face sa stam paralizate si sa contemplam distant situatia. E ca-n bancul ala: Era intr-o seara de mai . Ion si Maria stateau, ca de obicei, in pat si dintr-o data ii zice Maria lui Ion : -Ba, Ioane eu imi dau jos pijamalele. Ion ii zice : - Da-le jos fa, Marie . Dupa un timp ii zice si Ion: - Fa, Marie imi dau si eu jos pijamalele! -Da-le mai Ioane! zise Maria Mai stau ei ce mai stau si zice Maria - Mai, Ioane, eu imi dau jos si chilotii! -Da-i fa, Marie! Dupa un timp zice si Ion: -Fa, Marie, da imi dau si eu jos chilotii. -Da-i mai, Ioane! Dupa inca 2 minute zice Maria: -Ma, Ioane, eu ma cracanez! -Cracaneaza-te fa, Marie! Mai stau ei si zice si Ion: -Ma cracanez si eu fa...

Pe zi ce trece incep sa ma conving din ce in ce mai mult de calitatile mele, fara ca asta sa fie o lipsa de modestie sau pura slava desarta pentru ca nu-mi repet des asta, ci doar contorizez periodic evolutia mea. Se datoreaza probabil schimbarilor fizice, de mentalitate si de atitudine din ultimul an si ceva. Am aflat multe lucruri noi despre mine (ha, printre care faptul ca a fi intr-o relatie nu e mandatoriu, ci mai degraba nerecomandat pentru mine) si am inceput sa-mi acord mai mult timp mie si dezvoltarii mele, timp pe care mi-l iroseam stand in relatii redundante, care-mi intretineau un climat de autosuficienta pernicioasa. M-am schimbat si ma bucura enorm acest lucru. Imi aduc aminte de momentele de slabiciune, indecizie, conflict cu condescendenta, de parca ar fi povestirile alcuiva, un personaj indepartat si temator, timid si lipsit de viziune. *** Vizavi de relatii, sa nu uit sa fac urmatoarea observatie: oamenii au tendinta de a-si recicla muzica, iar pe mine ma intriga ace...

In cele din urma o sa plec desi am o dispozitie foarte instabila si desi nu e alegerea mea. In continuare vom rade cu basescu si macovei la petitia pentru drepturile gay. E inutil sa mai spun ca nu vom cistiga nimic niciodata cu semnatari ca Mangusta Pitica. Ba chiar mai mult,chestia asta incepe sa aduca incet-incet cu o chestie comica. Vreau o saptamina in care sa nu stiu nimic de nimeni, sa nu vad imbecili, sa nu aud nimic, sa nu m-auda nimeni, sa-mi lamuresc niste ginduri. Totul e mult mai complicat cind cineva iubit apare si dispare, apoi apare altcineva care trebuie sa dispara pentru ca apare prima persoana care apoi dispare si trebui sa apara a doua. In cele doua saptamani n-o sa dorm, n-o sa pot tine telefonul inchis, n-o sa fac ce vreau si foarte probabil iar n-o sa-mi gasesc tigari. Ma apuc de impachetat, o sa dureze mult. Mai am 21 de ore. Ce ironic. 21? da, 21. "-Bine,dar respiri greu, sa stii... -Stiu... -Fumezi prea mult. -Tu bei prea mult. -Te iubesc! -Eu te ador!...