Nu mi-ai promis niciodata vesnicia

...desi m-ai facut sa cred ca o voiai pentru noi. Si totusi, am crezut in tine. Obisnuiai sa te uiti la filme in care erau cupluri bine sudate de tipe si-mi spuneai ca te faceau sa te gandesti la un "noi" ce avea sa vina. Obisnuiam sa vorbim mult si des la telefon si eu nu puteam sa-tit inchid prima, in vreme ce tu, de la un moment T, imi inchideai brusc.
N-am crezut niciodata ca povestea noastra isi va gasi finalul asa cum a fost acesta si nici ca vei putea cu lejeritate sa-mi povestesti despre noua ta iubita fara sa te gandesti macar putin la cum ma simt eu. Ce-i drept, nu ma mai gandesc la tine zilnic decat daca vorbim si nu te mai condamn la sentinta de iubirii vesnice, dar trebuie sa recunosc, aici, doar pentru mine ca niciodata nu ma voi putea opri sa-mi pese de tine. Ai ramas undeva, intr-un colt de a carei existenta prefer sa uit. Si totusi nu pot.
Ceea ce cred ca stii si tu, post relatia noastra, e ca nu cred ca vei gasi vreodata pe cineva potrivit tie.
Mi-ai cerut sa ramanem prietene, fara sa te gandesti nici macar un pic la sentimentele mele privitoare la acest lucru. Nu, nu vreau sa o cunosc. Nu e vorba de autosuficienta, ci de instinctul de conservare. M-ar rani sa va vad, sa stiu ca ea are parte de o latura a ta pe care am construit-o eu si de care, funny thing, nu aveam sa am parte.
E un sentiment apasator pentru ca la mine relatiile stau sub semnul certitudinii, ca multe alte capitole din viata mea. Cu tine am avut doar certitudini efemere, in lipsa unora durabile.
Am sa trec peste, afterall, it's time to move on.
Cum ma stii, nu-s genul care sa apara de mana cu una doar de dragul de a te face geloasa sau pentru ideea de cuplu. Nu, o sa-mi vad de treaba si o sa-mi mentin standardele ridicate. Nu, draga, din fericire, acestea sunt intacte pentru ca n-ai reusit sa ai impact asupra lor. Da, o sa astept sa apara cineva care sa le bifeze pe toate. Nu, timpul asta nu trece inutil pentru ca nu-mi pun viata pe "pause" doar pentru ca sunt singura. Nu-nseamna decat ca e un timp mai lung pe care mi-l acord mie.
Imi doresc sa fii fericita, si stii, o sa te iubesc mereu. Dar nu cum a fost in timpul trecut.

Comentarii

Anonim a spus…
e sfasietor sa treci printr o despartire. mie mi s a intamplat acum cateva luni ca iubita mea sa ma paraseasca. avusesem o relatie indelungata cu bune si rele, dar se pare ca eram incompatibile temperamental... si la un moment dat acest fapt (si altele) i au diminuat dragostea pentru mine. cand m a parasit, am simtit ca mi se sfasie inima in doua, ca mi e zdrobita, ca sunt toata cioburi si o rana...a fost groaznic cateva saptamani. plangeam mult si eram deprimata. apoi au trecut cateva luni si am crezut ca m am vindecat, ca a trecut durerea. apoi am avut un episod de recidiva si mi am dat seama ca nu mi a trecut, ca inca sufar, acolo, in profunzime... e dureros... dar fac eforturi sa nu ma las prada depresiei si sa ma bucur de viata...
Puppy Lover a spus…
Timpul le vindeca pe toate. Asa mi s-a intamplat si mie,desi nu credeam.
Bucura-te de viata, ocupa-ti timpul cu altceva si, de ce nu, cu altcineva.
O sa treaca.

Postări populare de pe acest blog

Madonna. Old news.

Fractiile in matematica iubirii

It's not you, it's me