Decelari

Pe zi ce trece incep sa ma conving din ce in ce mai mult de calitatile mele, fara ca asta sa fie o lipsa de modestie sau pura slava desarta pentru ca nu-mi repet des asta, ci doar contorizez periodic evolutia mea.
Se datoreaza probabil schimbarilor fizice, de mentalitate si de atitudine din ultimul an si ceva. Am aflat multe lucruri noi despre mine (ha, printre care faptul ca a fi intr-o relatie nu e mandatoriu, ci mai degraba nerecomandat pentru mine) si am inceput sa-mi acord mai mult timp mie si dezvoltarii mele, timp pe care mi-l iroseam stand in relatii redundante, care-mi intretineau un climat de autosuficienta pernicioasa.
M-am schimbat si ma bucura enorm acest lucru. Imi aduc aminte de momentele de slabiciune, indecizie, conflict cu condescendenta, de parca ar fi povestirile alcuiva, un personaj indepartat si temator, timid si lipsit de viziune.
***
Vizavi de relatii, sa nu uit sa fac urmatoarea observatie: oamenii au tendinta de a-si recicla muzica, iar pe mine ma intriga acest lucru. Ok, ai fost intr-o relatie, i-ai pus/dedicat/daruit individei o melodie/ un CD/ o colectie de CD-uri, dar pe bune acum, la urmatoarea relatie, e neplacut sa folosesti aceeasi muzica.
Sau alta varianta, buna si asta de ibservat pe retelele de socializare: o persoana care posteaza aceeasi melodie si pe contul fostei si pe contul actualei(cele doua nefiind prietene). Ca outsider al povestii simti si mai apasat momentul de ridicol.
***
Am inceput, intr-un sfarsit scoala de soferi. Nu ma asteptam sa fie atat de multe de invatat(legislatie), dar eu sunt high achiever, asa ca voi birui.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Madonna. Old news.

Fractiile in matematica iubirii

It's not you, it's me