Oare daca te intorceai, aveam curaj?

on duminică, 25 septembrie 2016
Doua luni, o saptamana si o zi



O luna, 3 saptamani si 4 zile de la inmormantare
Am avut dubii mari ca mai pot sa simt. Ca dupa Cristina ma mai poate atinge ceva. Si totusi, pe 21 martie (2016 dummy) cand ai calcat in birou la primul tau job(la altcineva) te-a lovit. Inalta, alergatoare, cu un par incredibil de moale si fin, being the boss and shit. Eu eram interna si-as fi facut orice pentru atentia ta.

Incet incet, faceam progrese. In capul meu, pentru ca in realitatea lipsa ta de reactie nu e ca erai timida ci ca erai hetero. Si m-ai chemat intr-o seara, tarziu in Herastrau si am crezut ca ala e momentul in care o sa mi se taie respiratia, o sa se-auda muzica romantica pe fundal si tu o sa zici ca si tu ma placi inapoi.

Si dimpotriva, vestea era ca nu ma placi si ca nu esti gay si eu am hotarat sa fiu mother-fucking-douchebag si sa-ti spun ca esti prea egotica si crezi ca totul e despre tine si ca nu-nu-s-gay-dar-interesanta-ipoteza-de-ce-crezi-ca-mi-place-de-tine.

Oricum-nu-mi-aplic-regula-de-3-secude-decat-celor-care-merita. Ce e regula de 3 secunde, ai zis. E cand imi vine sa fac ceva si o fac pentru ca altfel stiu ca o sa pun frana. Si nu o aplic decat pe cei care au curaj si se cunosc, am zis. My friend-iar-bati-apropouri. Ba nu.

Si asa a ramas,

Se sfasia inima in mine sa te vad zilnic si sa nu te pot atinge, sa nu-ti pot spune nimic, sa nu te iau in brate si sa nu te iubesc. ca de obicei, iubirea mea e nesolicitata. Dar na, erai hetero si atunci am zis ca -sa-fii-tu-fericita si am vazut un coleg de care-ti placea si i-am adus argumente si am vorbit si-l-am-convins-pe-idiot-sa-te-scoata-in-oras.

Si se pare ca ati fost chiar fericiti timp de 19 zile.

Apoi la un moment dat ai lipsit si ai lipsit si cand te astepta toata lumea sa apari. Si ai lipsit si cand te cauta politia. Si toata lumea te cauta si toata lumea dadea supozitii ca de ce lipsesti. Si eu ma gandeam doar ca cred ca ai murit. Si supozitia asta nu era pe lista nimenui.

Un drum pana la aeroport cu obiectele tale personale si cu 150 la ora prin oras si 3 zile mai tarziu s-a confirmat ca trupul tau era in rau. Te-au identificat dupa lanticul de la gat. era 24 iulie. Voiam sa-i dau un mesaj cristinei, dar am aflat ca nu mai esti si n-am mai putut de durere.

O alta saptamana mai tarziu te-am asteptat, pentru o prima si ultima oara la aeroport. La transporturi cargo, in spate la otopeni. Mi-au fost ca scapa sicriul si se deschide, doamnefereste.

A doua zi a fost inmormantarea. de atunci au trecut o luna 3 saptamani si patru zile.
Sunt zile in care ma duc la birou doar pentru ca acolo te-am cunoscut. doar pentru ca tu n-ai fi abandonat, Doar pentru ca acolo e fostul tau iubit si uneori as mai petrece timp cu el pentru ca tu ai petrecut timp cu el.

A aflat o romanie intreaga de tine. daca te intorceai nu ti-ar fi placut caa ai aparut in ziarul cu pagina 5. Dar daca te intorceai , aveam curaj? Sa ti zic ca da, aveai dreptate.