mi-e teama de stigmatizare
Mi-e greu sa recunosc asta pentru ca in general lumea cunoaste o alta fata a mea, partea comerciala,daca pot sa-i zic asa;altfel zis personajul.
Personajul critica, stie tot, e la curent cu toate, are cel putin o parere pertinenta in orice domeniu si mai ales da sfaturi.
insa personajul incepe sa ma oboseasca. Trebuie sa am raspunsuri la toate si incep sa ma satur de personaj. Ma enerveaza personajul meu atunci cand da sfaturi celor "normali" din jurul lui. Nimeni nu stie de fapt ca personajul n-are a face cu sfaturile, ca de fapt e o catastrofa emotionala si tocmai ce a avut un mare mare esec amoros.
Acum vreo cateva luni ma trezesc intr-un acces de sinceritate de-as fi fost in stare sa urlu in gura mare cine sunt.In seara aia trebuia sa dorm la B.,o prietena foarte buna in mod declarativ.
imi tot ziceam de ceva vreme ca daca nu-s sincera cu ea nu ii sunt prietena adevarata.
O iau pe departe cu intrebari generice(ce parere are despre comunitate, daca o deranjeaza parada etc.)
Aud ce spun toti: ca-i pacat, ca-i egoism, ca-i pe dracu-n patru.
apoi intrebare soc:DAR DACA EU AS FI...?
B izbucneste in lacrimi se uita in ochii mei ca la oaia ratacita a domnului si mi zice: "ai ceva de marturisit?"
Eu vad ca s-a speriat, imi aprind o tigara si ranjesc: "nu..era doar un test"
in realitate am fost dezamagita. am plecat desi trebuia sa raman. nu mi-a placut. ea are in continuare senzatia ca suntem prietene foarte bune, poate chiar cele mai bune insa din locul unde ma aflu eu mai e mult.
Long story short de atunci am tot avut nenumarate tentative de a parea str8. ultima din serie si poate cea mai exagerata a fost vineri seara pe la 5 si-un pic cand l-am vazut pe victoriei pe un prieten la fel de gay . m-am uitat insistent(pe calea aceasta imi cer scuze) si am trecut din nou ca str8 in fata lui B.
Mi-as dori sa fiu out, sa nu ma mai prefac, sa nu mai trebuiasca sa rad sec la bancurile cu gay.
Vreau sa fiu out, dar mi-e teama de stigmatizare.
Personajul critica, stie tot, e la curent cu toate, are cel putin o parere pertinenta in orice domeniu si mai ales da sfaturi.
insa personajul incepe sa ma oboseasca. Trebuie sa am raspunsuri la toate si incep sa ma satur de personaj. Ma enerveaza personajul meu atunci cand da sfaturi celor "normali" din jurul lui. Nimeni nu stie de fapt ca personajul n-are a face cu sfaturile, ca de fapt e o catastrofa emotionala si tocmai ce a avut un mare mare esec amoros.
Acum vreo cateva luni ma trezesc intr-un acces de sinceritate de-as fi fost in stare sa urlu in gura mare cine sunt.In seara aia trebuia sa dorm la B.,o prietena foarte buna in mod declarativ.
imi tot ziceam de ceva vreme ca daca nu-s sincera cu ea nu ii sunt prietena adevarata.
O iau pe departe cu intrebari generice(ce parere are despre comunitate, daca o deranjeaza parada etc.)
Aud ce spun toti: ca-i pacat, ca-i egoism, ca-i pe dracu-n patru.
apoi intrebare soc:DAR DACA EU AS FI...?
B izbucneste in lacrimi se uita in ochii mei ca la oaia ratacita a domnului si mi zice: "ai ceva de marturisit?"
Eu vad ca s-a speriat, imi aprind o tigara si ranjesc: "nu..era doar un test"
in realitate am fost dezamagita. am plecat desi trebuia sa raman. nu mi-a placut. ea are in continuare senzatia ca suntem prietene foarte bune, poate chiar cele mai bune insa din locul unde ma aflu eu mai e mult.
Long story short de atunci am tot avut nenumarate tentative de a parea str8. ultima din serie si poate cea mai exagerata a fost vineri seara pe la 5 si-un pic cand l-am vazut pe victoriei pe un prieten la fel de gay . m-am uitat insistent(pe calea aceasta imi cer scuze) si am trecut din nou ca str8 in fata lui B.
Mi-as dori sa fiu out, sa nu ma mai prefac, sa nu mai trebuiasca sa rad sec la bancurile cu gay.
Vreau sa fiu out, dar mi-e teama de stigmatizare.
Comentarii
Sa stii ca nu ai de ce sa iti faci probleme. Momentul despre care vorbesti ca despre o stare naturala va veni. Deocamdata starea naturala e alta si stii bine de ce e asa. Nu e nevoie de salturi fortate care sa te destabilizeze, e nevoie de tarie in interior, de multe sentimente frumoase cum stiu eu ca esti in stare, si sunt convins ca ziua respectiva va veni. Si atunci, notiunea de stigmatizare nu-ti va mai spune mare lucru.
Io te imbratisez cu drag!
Octavian
XOXO :)
ieri s-a intamplat ceva dragut, la subiectul de teza la romana profa ne-a dat de facut un slogan pentru combaterea homofobiei, altul decat cele 4-5 din statiile de metrou. m-a nimerit.ce sa zic, eu am fost surprinsa in mod placut, restul au bombanit-o!
revenind. mi-e teama sa nu pierd multimea asta pentru care sunt ca un fel de guru mai ales acuma cand am fost parasita e pustiu in sufletul meu si incerc sa-mi umplu tot timpul astfel incat sa nu am timpi morti. e o senzatie de gol pe care nu pot sa o umplu, dar incerc sa-mi distrag atentia.
m-ai citit? n-ai lasat urme...
;O)
don't be so jumpy!:)